Mesajul Urbi et Orbi
al Sanctităţii Sale Papa Benedict al XVI-lea
25 decembrie 2006



"Salvator noster natus est in mundo" (Misalul Roman).

"S-a născut în lume Mântuitorul nostru". Noaptea aceasta, încă o dată, am ascultat în bisericile noastre această veste care, cu toată scurgerea veacurilor, îşi păstrează nealterată prospeţimea. Este o veste cerească ce invită să nu ne temem, căci a înmugurit "o bucurie mare care va fi pentru tot poporul" (Luca 2,10). Este o veste de speranţă, deoarece face cunoscut că, în acea noapte de peste două mii de ani în urmă, "s-a născut în cetatea lui David un mântuitor, care este Cristos Domnul" (Luca 2,11). Odinioară păstorilor aşezaţi pe colina de la Betleem; astăzi nouă, tuturor locuitorilor acestei lumi a noastre, Îngerul Crăciunului repetă: "S-a născut Mântuitorul; s-a născut pentru voi! Veniţi să-l adorăm!"

Mai are însă valoare şi însemnătate un "Mântuitor" pentru omul celui de-al treilea mileniu? Mai este necesar un "Mântuitor" pentru omul care a ajuns pe Lună şi pe Marte şi se pregăteşte să cucerească universul; pentru omul care explorează fără limite secretele naturii şi reuşeşte să descifreze până şi codurile minunate ale genomului uman? Are nevoie de un Mântuitor omul care a inventat comunicarea interactivă, care navighează în oceanul virtual al internetului, şi graţie celor mai moderne şi avansate tehnologii mass-mediatice, a transformat de acum Pământul, această mare casă comună, într-un mic sat global? Acest om al secolului douăzeci şi unu se prezintă ca artizan sigur şi autosuficient al destinului propriu, făuritor entuziasmat de succese indiscutabile.

Pare, dar nu este aşa. Se moare încă de foame şi de sete, de boală şi de sărăcie în acest timp de abundenţă şi de consumism fără frâu. Există încă fiinţe umane sclave, exploatate şi ofensate în demnitatea lor; există victime ale urii rasiale şi religioase, şi persoane împiedicate, în libera profesare a propriei credinţe, de intoleranţe şi discriminări, de ingerinţe politice şi constrângeri fizice sau morale. Există persoane care îşi văd propriul trup şi pe cel al celor dragi ai lor, mai ales copii, chinuit de folosirea armelor, de terorism şi de orice gen de violenţă într-o epocă în care toţi invocă şi proclamă progresul, solidaritatea şi pacea pentru toţi. Şi ce să spunem despre aceia care, lipsiţi de speranţă, sunt constrânşi să îşi lase propriile case şi propriile patrii pentru a căuta în altă parte condiţii de viaţă demne de om? Ce este de făcut pentru a-i ajuta pe cei înşelaţi de ieftini profeţi de fericire, pe cei fragili în relaţii şi incapabili să îşi asume responsabilităţi stabile pentru prezentul propriu şi pentru propriul viitor, trebuind să umble în tunelul solitudinii şi sfârşind adesea ca robi al alcoolului sau al drogurilor? Ce să gândim despre cei care aleg moartea crezând că aduc un imn vieţii?

Cum să nu simţim că tocmai din adâncul acestei umanităţi în acelaşi timp vesele şi disperate se înalţă o invocaţie sfâşietoare de ajutor? E Crăciun: astăzi intră în lume "lumina adevărată, aceea care luminează tot omul" (Ioan 1,9). "Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi" (ibid, 1,14), proclamă evanghelistul Ioan. Astăzi, chiar astăzi, Cristos vine din nou "la ai săi" şi celui care îl primeşte îi dă "puterea să devină fiu al lui Dumnezeu"; adică îi oferă oportunitatea de a vedea slava divină şi a gusta bucuria Iubirii, care la Betleem s-a întrupat pentru noi. Astăzi, şi astăzi, "Mântuitorul nostru s-a născut în lume" pentru că ştie că avem nevoie de el. Cu toate aceste forme de progres, fiinţa umană a rămas aceeaşi dintotdeauna: o libertate trasă într-o parte şi în alta între bine şi rău, între viaţă şi moarte. Şi tocmai acolo, în intimitatea ei, în ceea ce Biblia numeşte "inimă", ea are nevoie mereu să fie "salvată". Iar în actuala epocă post modernă are, poate, şi mai multă nevoie de un Mântuitor, întrucât societatea în care trăieşte a devenit mai complexă şi ameninţările pentru integritatea sa personală şi morală au devenit mai insidioase. Cine îl poate apăra pe om dacă nu acela care îl iubeşte până la a-l jertfi pe cruce pe Fiul său unul-născut ca Mântuitor al lumii?

"Salvator noster - Mântuitorul nostru", Cristos este Mântuitorul şi al omului de astăzi. Cine va face să răsune în orice colţ al Pământului, în mod credibil, acest mesaj de speranţă? Cine îşi va da silinţa pentru ca să fie recunoscut, protejat şi promovat binele integral al persoanei umane, drept condiţie a păcii, respectând fiecare bărbat şi fiecare femeie în demnitatea proprie? Cine va ajuta să se înţeleagă că prin bunăvoinţă, raţiune şi moderaţie este posibil a evita ca situaţiile conflictuale să se înăsprească şi, mai mult, a le conduce la soluţii drepte? Cu profundă durere mă gândesc, în această zi de sărbătoare, la regiunea Orientului Mijlociu, marcată de nenumărate şi grave crize şi conflicte, şi urez să se deschidă spre perspective de pace justă şi durabilă, în respectarea drepturilor inalienabile ale popoarelor care o compun. Pun în mâinile Pruncului divin de la Betleem semnalele de reluare a dialogului dintre israelieni şi palestinieni, la care am fost martori în aceste zile, şi speranţa unor ulterioare evoluţii încurajatoare. Am încrederea ca, după atâtea victime, distrugeri şi nesiguranţe, să supravieţuiască şi să progreseze un Liban democratic, deschis celorlalţi, în dialog cu culturile şi religiile. Fac apel la toţi cei care au în mână destinele Irakului, pentru ca să înceteze cumplita violenţă care însângerează ţara şi să fie asigurată fiecărui locuitor al său o existenţă normală. Îl invoc pe Dumnezeu pentru ca în Sri Lanka să găsească ascultare, în părţile care luptă, năzuinţa populaţiilor pentru un viitor de fraternitate şi de solidaritate; pentru ca în Darfur şi pretutindeni în Africa să se pună capăt conflictelor fratricide şi să fie vindecate curând rănile deschise în trupul acestui Continent, să se consolideze procesele de reconciliere, de democraţie şi dezvoltare. Fie ca Pruncul divin, Principele păcii, să facă să se stingă acele focare de tensiune care fac nesigur viitorul celorlalte părţi ale lumii, în Europa ca şi în America Latină.

"Salvator noster - Mântuitorul nostru": aceasta este speranţa noastră; aceasta este vestea pe care Biserica o face să răsune şi la acest Crăciun. Prin Întrupare, aminteşte Conciliul Vatican II, "Fiul lui Dumnezeu s-a unit într-un anume fel cu fiecare om" (cfr Gaudium et spes, 22). De aceea, Naşterea Capului este şi naşterea trupului, după cum notează Pontiful Sfântul Leon cel Mare. La Betleem s-a născut poporul creştin, trup mistic al lui Cristos în care fiecare mădular este strâns unit cu celălalt într-o totală solidaritate. Mântuitorul nostru s-a născut pentru toţi. Trebuie să Îl proclamăm nu numai prin cuvinte, ci şi prin întreaga noastră viaţă, dând lumii mărturia unor comunităţi unite şi deschise, în care domneşte fraternitatea şi iertarea, primirea şi serviciul reciproc, adevărul, dreptatea şi iubirea.

Comunitate mântuită de Cristos. Aceasta este adevărata natură a Bisericii care se nutreşte din Cuvântul Său şi din Trupul Său euharistic. Numai redescoperind darul primit, Biserica îl poate mărturisi tuturor pe Cristos Mântuitorul; o face cu entuziasm şi pasiune, în deplinul respect al fiecărei tradiţii culturale şi religioase; o face cu bucurie ştiind că acela pe care îl vesteşte nu ia nimic din ceea ce este autentic uman, ci îl duce la împlinirea sa. Într-adevăr, Cristos vine să distrugă doar răul, doar păcatul; restul, tot restul el îl înalţă şi îl desăvârşeşte. Cristos nu ne salvează de umanitatea noastră, ci prin ea; nu ne salvează de lume, ci a venit în lume pentru ca lumea să se mântuiască prin el (cfr Ioan 3,17).

Dragi fraţi şi surori, oriunde aţi fi, să ajungă la voi acest mesaj de bucurie şi de speranţă: Dumnezeu s-a făcut om în Isus Cristos, s-a născut din Fecioara Maria şi se renaşte astăzi în Biserică. El duce tuturor iubirea Tatălui ceresc. El este Mântuitorul lumii! Nu vă temeţi, deschideţi-i inima, primiţi-l, pentru ca Împărăţia sa de iubire şi de pace să devină moştenirea comună a tuturor. Crăciun Fericit!"



--------------------------------------------------------------------------------

după traducerea Radio Vatican
 

 

ÇTop pf page

 

 

NON NOBIS DOMINE NON NOBIS, SED NOMINI TUO DA GLORIAM !

 

 

Ó Marele Priorat Magistral al Romaniei al OSMTH